Importanța educației și a incluziunii financiare nu a fost niciodată mai evidentă și de actualitate, acestea fiind două dintre prioritățile fundamentale ale Institutului de Studii Financiare (ISF). Practic, pandemia COVID-19 a accelerat digitalizarea la nivelul tuturor entităților, atât din  mediul privat, cât și din cel public. Astfel, atunci când vorbim despre obiectivele și activitatea ISF pentru perioada următoare, acesta își asumă rolul de promotor al educației financiare și al incluziunii financiare pentru piețele financiare nebancare.

În ceea ce privește educația financiară, majoritatea oamenilor ar fi de acord că scopul primordial  al acesteia este de a îmbunătăți rezultatele financiare pentru consumatori, cu alte cuvinte, să conducă la schimbări de comportament vizibile, oamenii făcând alegeri mai înțelepte cu privire la ceea ce fac cu banii lor.

Totuși, factori independenți de voința noastră pot  influența deciziile noastre financiare. Trăim într-o societate în care contează consumul, urmat de satisfacția imediată, și deci comportamentul este afectat de acest aspect. Trăim într-o societate în care investițiile pe termen lung (asigurări de viață, pensie privată etc.), pentru majoritatea populației,  nu reprezintă o prioritate și nu sunt văzute ca o necesitate, deși în alte societăți  mai dezvoltate reprezintă o preocupare importantă. Dacă ne aplecăm atent asupra complexității și diversității produselor financiare, cu atât mai mult simțim nevoia unei educații financiare sănătoase.

Revenind la modificarea comportamentului în urma pandemiei COVID-19, putem afirma faptul că s-a accelerat vizibil procesul de digitalizare. Digitalizarea aduce îmbunătățiri în ceea ce privește sustenabilitatea și reziliența piețelor financiare nebancare, dar și pentru susținerea noilor generații de consumatori, mult mai bine informați cu privire la problematicile financiare, ca urmare a tehnologiilor moderne. 

Aplicarea științei comportamentale în programele de educație financiară și cercetare, deși este un instrument relativ nou, poate oferi perspective bune pentru schimbarea procesului decizional al consumatorilor, împreună cu prejudecățile care pot influența deciziile lor financiare.

Prin cercetarea și studierea fenomenelor și mecanismelor financiare, vom putea identifica nevoile viitoare de educație financiară și pregătire profesională. Combinarea tuturor modalităților de predare cu ideile rezultate dintr-o cercetare comportamentală poate crea premisele unei educații financiare inteligente, având ca rezultat schimbarea de comportament si poate acționa în moduri care pot îmbunătăți bunăstarea financiară a individului sau a societății, în ansamblul său.     

Toate cele enumerate mai sus au ca parte componentă comună și intrinsecă consolidarea încrederii în piețele de produse financiare nebancare, astfel încât să fie evident faptul că educația financiară și protecția consumatorului ocupă un loc important în activitatea ISF.

Prin activitățile întreprinse, ISF sprijină Autoritatea de Supraveghere Financiară în continuarea implementării măsurilor pentru asigurarea integrității și stabilității piețelor financiare și pentru consolidarea procesului de supraveghere. ISF contribuie la creșterea gradului de profesionalism al actorilor din piețele financiare nebancare și urmărește îndeplinirea funcției de educație financiară, prin organizarea de activități, campanii și programe de informare și educare în domeniul financiar, la nivel național.

Nu în ultimul rând,  una din prioritățile ISF este și aceea de a deveni un integrator al inițiativelor de educație financiară din sectorul financiar nebancar și de a identifica grupurile de persoane cheie, care au potențialul de multiplicare a efectului de informare.

Prezenta cercetare a avut ca scop identificarea măsurii în care preţul reprezintă principala motivaţie de cumpărare a asigurărilor generale din România în perioada 2014 – 2019.  Rezultatele obţinute au confirmat parţial ipoteza analizată şi au condus la o serie de concluzii interesante cu aplicabilitate directă în piaţa asigurărilor şi nu numai. Suplimentar, iniţiativa de aplicare a modelului Howarth Sheth pentru piaţa asigurărilor din România reprezintă un element de noutate, care poate conduce la dezvoltarea unor instrumente specifice de analiză a opţiunilor de consum.

Importanța sistemului bancar pentru economie a fost intens dezbătută în literatura de specialitate și numeroase studii și lucrări arată legătura dintre bănci și dezvoltarea economică. Articolul analizează sistemul bancar din economiile emergente din Asia, în special din zona ASEAN, în contextul pandemiei de coronavirus și arată importanța instituțiilor financiar-bancare în implementarea primelor măsuri pe care autoritățile le-au luat pentru a limita impactul COVID-19 asupra economiilor din regiune.
Sistemul financiar-bancar din zona ASEAN a reacționat rapid la pandemie, a dat dovadă de flexibilitate și s-a adaptat noului context economic. Băncile din această regiune sunt principalul finanțator al economiei și sunt deschise către noile tehnologii și cooperarea cu fintech-urile, astfel că noul context, în care comportamentul consumatorilor se schimbă ca urmare a izolării și restricțiilor sanitare, favorizează digitalizarea, iar instituțiile financiare își accelerează strategiile de transformare digitală.
Evoluția economiei depinde de evoluția crizei sanitare, dar modul cum va evolua pandemia este incert. Singura certitudine este că modul în care băncile reacționează acum la criză va determina modul în care se vor reconstrui pentru viitor.

După izbucnirea crizei imobiliare din anul 2007 și a crizei financiare din anul 2008, Uniunea Europeană s-a confruntat cu o altă situație dificilă, mai precis criza datoriilor suverane, moment în care a fost pusă la încercare moneda euro. Criza datoriilor suverane este un subiect amplu dezbătut și analizat atât la nivelul României, cât și la nivel european. Având în vedere efectele pe care le generează, pe fondul majorării datoriilor guvernamentale și a instabilității sistemului bancar, este important să îi cunoaștem cauzele, pentru a identifica ulterior cele mai eficiente măsuri în vederea îmbunătățirii situației economice la nivelul fiecărui stat afectat.
În lucrarea de față se dorește dezbaterea conceptului de criză a datoriilor suverane prin efectuarea unei analize asupra sustenabilității datoriei guvernamentale și a deficitului bugetar la nivelul Uniunii Europene, precum și efectuarea unei prognoze a sustenabilității datoriei guvernamentale în România, care să reflecte măsurile implementate de Banca Centrală Europeană. În conformitate cu criteriile de la Maastricht, indicatorii de convergență nominală, printre care se află deficitul bugetar și datoria guvernamentală, trebuie să se situeze sub nivelul de alertă, astfel încât să fie în concordanță cu cerințele Uniunii Europene. Nivelul deficitului bugetar consolidat trebuie să fie mai mic de 3%, iar în ceea ce privește datoria guvernamentală, aceasta trebuie să fie sub 60% din PIB.
Motivația alegerii acestei teme constă în faptul că existența unei astfel de crize pe plan european poate afecta într-o manieră considerabilă contextul economic al fiecărui stat membru al Uniunii Europene (UE), prin prisma interconectării sistemului financiar global. Această interconectare se referă la ideea conform căreia, în momentul în care un stat se implică în creanța datoriei suverane, pune în mod indiscutabil în pericol o parte din datoria privată externă. De asemenea, acest concept este denumit în literatura de specialitate și efect contagiune. Relevanța acestei teme constă în analiza evoluției principalilor indicatori care au condus la declanșarea crizei datoriilor suverane, precum și la identificarea cauzelor aferente acesteia, în vederea prevenirii extinderii.

Prezentul articol examinează răspunsul pieței bursiere din România la pandemia COVID-19. Cercetarea abordează date zilnice privind numărul de noi cazuri confirmate, respectiv decese cauzate de COVID-19 și rentabilitățile indicelui BET și al acțiunilor BRD, FP, SNP și TLV, pentru perioada 16 martie 2020-30 septembrie 2020. Rezultatele empirice confirmă că indicele BET și acțiunile cotate pe Bursa de Valori București au răspuns negativ la creșterea numărului de noi cazuri, respectiv decese COVID-19. Astfel, rentabilitățile au scăzut odată cu creșterea numărului de noi cazuri, respectiv decese. Mai mult, se constată că piața de capital din România a reacționat mai puternic la creșterea numărului de decese în comparație cu creșterea numărului de noi cazuri. De asemenea, studiul sugerează că reacția negativă a pieței a fost puternică în primele zile ale cazurilor confirmate. Rezultatele empirice ale studiului indică faptul că indicii bursieri, respectiv acțiunile tranzacționate pe Bursa de Valori București, răspund rapid la COVID-19 și reacția variază în timp, în funcție de stadiul pandemiei.

This paper examines the ability of beta (β) to measure the systematic risks posed by the COVID-19 crisis and analyzes the impact of the COVID-19 crisis on stock returns for a sample of 50 stocks, grouped on the basis of size and value in the Egyptian Stock Market. CAPM beta of the stock was used to represent the systematic risk stocks, market capitalization was used to construct the large and small stocks portfolios and the book-to-market equity ratio was used to construct high medium and small portfolios. The results showed that systematic risks measured by beta increased after COVID-19 crisis for all sample stocks, the portfolios consisting of stocks with high and medium B/M ratio and the portfolios consisting of small capitalization stocks and big capitalization stocks. However, the COVID-19 crisis has no effect on systematic risks for the portfolio consisting of stocks with low B/M ratio. The results also indicated that stock returns decreased after the COVID-19 crisis for all sample stocks, the portfolios consisting of stocks with low B/M ratio and the portfolios consisting of big stocks. However, the COVID-19 crisis does not affect stock returns for the portfolios consisting of stocks with high and medium B/M ratio and the portfolios consisting of small stocks.

Această lucrare își propune să studieze relația dintre impozitare și comportamentul și fericirea cetățenilor, prin analiza unui chestionar axat pe identificarea măsurii în care cetățenii ar fi sau nu dispuși să plătească impozite mai mari pentru a beneficia de servicii publice mai bune. Am observat principalele caracteristici ale sistemului fiscal din România în comparație cu alte țări, realizând o analogie și prezentând cele mai bune scenarii ale țărilor analizate, prin cele mai recente tendințe de impozitare, și am studiat impactul impozitării asupra comportamentului, sentimentelor și bunăstării cetățenilor. Am observat influența impozitării progresive asupra bunăstării, satisfacției și fericirii oamenilor. Analiza a fost construită pe baza a 114 răspunsuri la chestionar, iar rezultatele sunt descrise prin statistici descriptive și corelații. Principalul rezultat a indicat faptul că cetățenii ar plăti impozite mai mari pentru a beneficia de servicii publice mai bune, iar răspunsul la întrebarea „Sunt cetățenii fericiți predispuși să plătească impozite mai mari?” este, fără îndoială, unul afirmativ. În consecință, cetățenii ar plăti impozite mai mari atâta timp cât guvernul le va asigura siguranță, dar și un nivel sporit al satisfacției și bunăstării.

Într-o perioadă marcată de efecte negative ale crizei economico-sanitare la nivelul întregii economii mondiale, prezintă o importanță deosebită analiza impactului manifestat asupra sectoarelor ce compun sistemul, cel farmaceutic fiind unul important, care a generat venituri de 1,25 trilioane USD în anul 2019; domeniu care s-a aflat într-o continuă ascensiune până în momentul declanșării pandemiei COVID-19. Articolul își propune să arate impactul avut de factori precum incertitudinea economico-politică prin politicile implementate (EPU), numărul de cazuri noi înregistrate de COVID-19, precum și indicele Dow Jones (DIJIA) asupra randamentului zilnic înregistrat de acțiunile din sectorul farmaceutic, un sector indispensabil unei societăți sănătoase și aflate într-o continuă transformare.

Pandemia generată de Covid-19 a avut un impact semnificativ asupra economiei internaționale. Lucrarea analizează interdependența dintre ciclurile de afaceri ale economiilor Uniunii Europene pentru a surprinde efectul pandemiei Covid-19 asupra acestora.
Cu ajutorul analizei de tip cluster pe datele lunare ale indicilor producției industriale, au fost identificate două blocuri de economii în interiorul economiei europene. Astfel, cu ajutorul unui model Vector Autoregresiv, a fost construit un indice de contagiune bazat pe indicii producției industriale pentru cele două blocuri de economii, identificate la nivelul Uniunii Europene în perioada 2010-2020.
Rezultatele indică un răspuns rapid, transmis prin contagiune, între economiile europene, cu modificarea ciclului de afaceri. Economiile mai puțin dezvoltate au absorbit șocurile asimetric pe fondul problemelor economice structurale, care erau preexistente în aceste economii, ceea ce a permis extinderea rapidă a șocurilor economice.