Gestionarea crizei datoriilor suverane de către Banca Centrală Europeană – Ioana Manuela Mîndrican

După izbucnirea crizei imobiliare din anul 2007 și a crizei financiare din anul 2008, Uniunea Europeană s-a confruntat cu o altă situație dificilă, mai precis criza datoriilor suverane, moment în care a fost pusă la încercare moneda euro. Criza datoriilor suverane este un subiect amplu dezbătut și analizat atât la nivelul României, cât și la nivel european. Având în vedere efectele pe care le generează, pe fondul majorării datoriilor guvernamentale și a instabilității sistemului bancar, este important să îi cunoaștem cauzele, pentru a identifica ulterior cele mai eficiente măsuri în vederea îmbunătățirii situației economice la nivelul fiecărui stat afectat.
În lucrarea de față se dorește dezbaterea conceptului de criză a datoriilor suverane prin efectuarea unei analize asupra sustenabilității datoriei guvernamentale și a deficitului bugetar la nivelul Uniunii Europene, precum și efectuarea unei prognoze a sustenabilității datoriei guvernamentale în România, care să reflecte măsurile implementate de Banca Centrală Europeană. În conformitate cu criteriile de la Maastricht, indicatorii de convergență nominală, printre care se află deficitul bugetar și datoria guvernamentală, trebuie să se situeze sub nivelul de alertă, astfel încât să fie în concordanță cu cerințele Uniunii Europene. Nivelul deficitului bugetar consolidat trebuie să fie mai mic de 3%, iar în ceea ce privește datoria guvernamentală, aceasta trebuie să fie sub 60% din PIB.
Motivația alegerii acestei teme constă în faptul că existența unei astfel de crize pe plan european poate afecta într-o manieră considerabilă contextul economic al fiecărui stat membru al Uniunii Europene (UE), prin prisma interconectării sistemului financiar global. Această interconectare se referă la ideea conform căreia, în momentul în care un stat se implică în creanța datoriei suverane, pune în mod indiscutabil în pericol o parte din datoria privată externă. De asemenea, acest concept este denumit în literatura de specialitate și efect contagiune. Relevanța acestei teme constă în analiza evoluției principalilor indicatori care au condus la declanșarea crizei datoriilor suverane, precum și la identificarea cauzelor aferente acesteia, în vederea prevenirii extinderii.