Controalele interne ale instituțiilor financiare privind prevenirea și combaterea spălării banilor (în continuare abreviat ca „AML”, provenind din engleză de la „Anti-Money Laundering”) nu mai sunt implementate doar pentru a „mulțumi” autoritățile de supraveghere, ci efectiv pentru se apăra de riscuri cu impact mult mai mare decât o amendă, precum riscuri legale, reputaționale și riscuri financiare considerabile. Astfel, are loc o schimbare de mentalitate și cultură organizațională benefică la nivel instituțional, în scopul prevenirii folosirii instituțiilor financiare ca vehicule de finanțare a schemelor de spălare de bani, a terorismului sau a corupției și a altor forme de fraudă.

Prezenta lucrare își propune să prezinte în primul rând evoluția „nevoii” unei instituții, privitor la măsurile AML, continuând, mai departe cu detalierea tendințelor de evaluare a acestor măsuri. În mod concret, se dorește a scoate în evidență faptul că funcția de conformitate, în special din punctul de vedere al AML, trebuie să reprezinte un sprijin în desfășurarea activității de business și nu un impediment. Astfel, conformitatea și activitatea de business trebuie să meargă în aceeași direcție, și anume dezvoltarea afacerii într-un mediu sigur și conform cu legea.